Știință

Pe 25 și 26 decembrie 2022, o auroră ciudată, incredibil de împrăștiată și răspândită a fost observată peste Arctica. Deși majoritatea aurorelor sunt viu colorate și formează modele clar vizibile pe cer, această auroră era slabă și nu avea trăsături clare. Un studiu recent sugerează că acest fenomen rar se datorează fluxului de electroni cu energie ridicată care provin direct din coroana solară.

Aurorele care apar la o altitudine de 100 până la 300 de kilometri sunt fenomene luminoase spectaculoase cauzate de interacțiunea particulelor încărcate (electroni) ale soarelui cu atomii și moleculele din atmosfera noastră. Aceste particule se formează ca urmare a ejecțiilor de masă coronală (CME) după o erupție solară. La atingerea Pământului, se deplasează de-a lungul liniilor câmpului magnetic al Pământului și se acumulează spre poli într-o zonă cunoscută sub numele de “coada magnetică”.

Odată asamblați, electronii accelerează și se ciocnesc cu atomii și moleculele atmosferei, creând pene mari de lumină colorate. Culoarea albastră indică interacțiunea cu azotul, iar verde sau roșu indică interacțiunea cu atomii de oxigen, în funcție de altitudinea deasupra nivelului mării. Aurorele pot apărea și la latitudini mai mici, în funcție de intensitatea KVM, așa cum a fost în luna mai a anului trecut.

Pagini: 1 2

Într-un labirint, chiar și unul relativ simplu, răbdarea și concentrarea sunt cheia ieșirii. Cu toate acestea, labirintul, construit recent de un grup de fizicieni britanici și elvețieni, este capabil să confunde pe oricine. Echipa a reușit folosind principii geometrice și un joc de șah pentru a studia structura unui cristal exotic. Scopul a fost de a determina cel mai rapid mod de a direcționa un atom către altul în arhitectura complexă a unui cvasicristal. În plus, ca parte a studiului, oamenii de știință au creat un algoritm pentru a crea labirinturi, care, potrivit lor, sunt “printre cele mai dificile din lume

Cristalul exotic studiat de fizicianul Felix Flicker de la Universitatea din Bristol și colegii săi, fizicienii Shobhna Singh și Jerome Lloyd de la Universitatea din Geneva din Elveția, este o formă specială de cristal cunoscută sub numele de cvasicristal. Pe lângă faptul că cvasicristalele se caracterizează printr-un aranjament complex de simetrie a atomilor, ele sunt, de asemenea, foarte rare. Trei dintre ele au fost găsite într-un meteorit care a căzut în 2011 în Rusia, iar cel mai recent exemplar, descoperit în 2016, are doar câțiva micrometri. În 1945, cvasicristalele au fost create artificial când prima bombă atomică a explodat în timpul testului Trinity.

Pagini: 1 2

Rețelele neuronale, inspirate de funcționarea creierului uman, revoluționează lumea tehnologiei și a inteligenței artificiale. Acești algoritmi sofisticați sunt capabili să învețe din date complexe, să recunoască tipare și să ia decizii autonome, deschizând calea pentru o gamă largă de aplicații inovatoare. Iată cum transformă rețelele neuronale lumea noastră:

1. 1. Recunoașterea vorbirii și traducerea automată: Rețelele neuronale alimentează multe dintre tehnologiile de recunoaștere a vorbirii și de traducere automată pe care le folosim zilnic. Acești algoritmi sunt capabili să înțeleagă și să interpreteze limbajul uman cu o acuratețe din ce în ce mai mare, permițând o comunicare fără probleme între vorbitori de limbi diferite.
   2. Viziunea computerizată și recunoașterea imaginilor: Rețelele neuronale sunt capabile să analizeze și să interpreteze imaginile cu o acuratețe uimitoare, permițând recunoașterea automată a obiectelor, a fețelor și a scenelor complexe. Aceste tehnologii își găsesc aplicații în domenii precum supravegherea securității, diagnosticul medical și conducerea autonomă, îmbunătățind înțelegerea lumii din jurul nostru.

Pagini: 1 2

Compania americană Gravitics a anunțat un acord major cu Axiom Space pentru 125 de milioane de dolari pentru a crea un modul pentru viitoarea stație spațială. Gravitics este un startup din Washington care dezvoltă module pentru viitoarea stație spațială. Modelele pe care le dezvoltă variază de la 3 metri în diametru la un modul de 8 metri numit StarMax. Ei promit că, după lansarea pe orbită, acest modul va deveni cel mai mare spațiu locuibil creat și lansat vreodată.

Ei nu au spus ce Modul vor construi pentru Stația Spațială Axiom, spunând doar că va fi o actualizare viitoare. Primul Modul Axiom, numit hab One, este în prezent în construcție la Torino (Italia) la Thales Alenia Space enterprises și va fi lansat în 2026. Thales Alenia Space va construi, de asemenea, un al doilea modul, care a fost anunțat în iulie 2021.

Axiom a anunțat, de asemenea, teste de succes ale motoarelor cu metan și oxigen lichid care vor fi utilizate pentru a manevra modulele în spațiu. Stația Axiom va fi asamblată în timp ce modulele rămân ancorate la ISS. De îndată ce primele patru module sunt pe orbită, stația se va separa și va deveni independentă.

Pagini: 1 2

Inteligența artificială (AI) devine rapid o forță motrice în societatea noastră, dar viitorul său este atât promițător, cât și provocator. Explorăm unele dintre perspectivele și provocările care ne așteaptă pe măsură ce continuăm să dezvoltăm și să implementăm această tehnologie revoluționară:

1. 1. Aplicațiile potențiale ale inteligenței artificiale: Inteligența artificială are potențialul de a transforma multe domenii ale vieții noastre, de la asistența medicală la mobilitatea urbană, de la securitatea cibernetică la educație. Cu algoritmi din ce în ce mai sofisticați și date mai abundente, IA ne-ar putea ajuta să rezolvăm probleme complexe și să ne îmbunătățim calitatea vieții în moduri pe care nu ni le-am imaginat niciodată.
   2. Provocări etice și sociale: Cu toate acestea, implementarea pe scară largă a IA ridică, de asemenea, probleme etice și sociale importante. De la confidențialitatea datelor la discriminarea algoritmică, de la automatizarea muncii la supravegherea în masă, IA prezintă o serie de provocări care necesită o analiză aprofundată și o reglementare adecvată.

Pagini: 1 2